În 2008, românii au dat şpagă cel mai des pentru a avea acces la serviciile medicale. În ordinea pe care o percep cetăţenii, Sănătatea, Poliţia şi Justiţia sunt domeniile cele mai corupte în România. Ţara noastră este singurul stat din UE în care parlamentul se află în clasamentul instituţiilor corupte.
Transparency Internaţional a dat publicităţii ieri Barometrul Global al Corupţiei 2009. Acesta acoperă 69 de ţări şi analizează experienţa cotidiană a oamenilor în anul anterior în ceea ce priveşte mita, corupţia sectorului privat şi corupţia la nivel înalt în rândul partidelor politice, demnitarilor şi funcţionarilor publici, în afaceri, justiţie şi mass-media.
În privinţa României, situaţia prezentată de acest Barometru al Corupţiei este cât se poate de sumbră. Cercetarea sociologică a arătat că, în 2008, românii au dat cel mai des şpagă pentru a avea acces la serviciile medicale, majoritatea cetăţenilor nereclamând faptul că au fost nevoiţi să dea mită. Următoarea instituţie unde s-a dat cel mai adesea şpagă este Poliţia, urmată de Justiţie.
„Politicile anticorupţie par a fi mai degrabă pe hârtie, instrumente de armă politică şi mai puţin lucruri care să schimbe sistemul“, a spus ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Victor Alistar, şeful Transparency International România.
Presa cea mai coruptă – în… Elveţia
O treime (33%) din românii incluşi în cercetarea sociologică consideră parlamentul ca fiind instituţia naţională cea mai coruptă, în timp ce 17% au indicat partidele politice, 18% – justiţia, 13% – sectorul privat, 15% – funcţionarii publici şi demnitarii, iar 4% – presa. În plus, 69% din românii chestionaţi consideră că acţiunile guvernului actual în lupta împotriva corupţiei au fost ineficiente şi 20% au apreciat că sunt eficiente.
România este singura ţară din grupul său regional (denumit UE+, care include statele UE plus Islanda, Norvegia, Elveţia şi Israel) indică în proporţie atât de mare parlamentul drept cea mai coruptă instituţie, Lituania şi Israelul înregistrând 23% păreri negative, Bulgaria – 21%, Cehia – 12%, iar restul ţărilor europene – sub 10%.
Cele mai vizate instituţii sau sectoare, din punctul de vedere al corupţiei, au fost, în Europa, sectorul de afaceri (indicat de opt ţări – Olanda, Danemarca, Norvegia, Luxemburg, Islanda, Portugalia, Spania şi Elveţia) şi partidele politice (şapte ţări – Austria, Finlanda, Grecia, Ungaria, Israel, Italia şi Marea Britanie).
În schimb, Bulgaria este singura ţară din Europa care indică Justiţia drept cel mai corupt sector, cu o proporţie de 38% din persoanele chestionate, fiind urmată de Lituania (23%), România (18%), Portugalia (14%), Spania (12%), restul ţărilor având sub zece procente.
Alte trei ţări consideră demnitarii şi funcţionarii publici drept cei mai corupţi – Polonia (31%), Cehia (40%) şi Lituania (27%), în timp ce pentru presă procentajele ajung sub 20%, în afară de Elveţia, unde 21% indică mass-media drept cel mai corupt sector.
Problema românilor – şpaga din justiţie
Pentru fiecare dintre instituţiile luate în considerare, respondenţii au fost rugaţi să acorde un calificativ de la 1 (deloc corupt) la 5 (extrem de corupt). Pentru partide politice, scorul României a fost de 4,3, la fel ca al Bulgariei şi Israelului. Acest scor a fost depăşit în Europa doar de Grecia, care a acordat un scor de corupţie de 4,4 partidelor politice, în timp ce Ungaria a înregistrat 4,2 şi Republica Moldova – 3,6.
În ceea ce priveşte parlamentul, România a fost singura ţară din Europa care a identificat, cu un scor de 4,3, această instituţie drept cea mai afectată de corupţie, fiind urmată, în grupul său regional, de Bulgaria (4,2), Israel (4,0) şi Lituania (4,0). Alte ţări, dintre cele analizate, care au considerat parlamentul drept cea mai coruptă instituţie, sunt Indonezia (4,4), Panama (4,6), dar şi Statele Unite (3,9) în timp ce Republica Moldova a înregistrat un scor de 3,4.
Următoarea instituţie considerată cea mai coruptă în România este Justiţia, scorul înregistrat fiind de 4,2, depăşit, în UE+, doar de Bulgaria, cu 4,6. În schimb, pentru sistemul judiciar, multe state europene au scoruri sub 3,5: Ungaria (3,1), Spania (3,0), Austria (2,4), Grecia (3,4).
În ceea ce priveşte corupţia sectorului privat, acesta a obţinut în România un scor de 3,9, cel mai mare fiind cel al Ungariei (4,3) şi al Islandei (4,3). Acelaşi scor ca şi România îl mai au Bulgaria şi Norvegia, pe continentul european.
Scorul obţinut de demnitari şi funcţionarii publici este, pentru România, de 3,8, punctaje mai mari având, în Europa, Bulgaria (4,1), Italia (3,9) şi Lituania (3,9).
Cea mai puţin coruptă instituţie din România, dintre cele analizate, este considerată mass-media, cu un scor de 3,4. În schimb, în alte ţări, presa este catalogată cu scoruri mai mari de corupţie: Grecia (3,8), Ungaria (3,7), Norvegia (3,5) şi Luxemburg (3,5).
Bulgaria, mai cinstită decât România
Realizatorii Barometrului au împărţit ţările analizate în cinci grupuri diferite: ţări afectate în proporţie de peste 50% de corupţie, ţări afectate între 23% şi 49%, ţări afectate între 13% şi 22%, ţări afectate între 7% şi 12%, ţări afectate 6% sau mai puţin.
România, Grecia şi Ungaria sunt singurele state din UE care fac parte din categoria 13-22%, alături de acestea aflându-se Serbia şi Ucraina, dar şi Kosovo, Belarus, Nigeria sau Pakistan.
Republica Moldova face parte din categoria 23-49%, în timp ce majoritatea statelor UE, inclusiv Bulgaria, fac parte din categoria 6% sau mai puţin.
Incidenţa şpăgii
La întrebarea care verifică dacă în ultimele 12 luni respondentul sau cineva care locuia în gospodăria sa a plătit mită, 14% din respondenţii români au răspuns afirmativ, în Europa scorul fiind întrecut de Lituania, cu 30% răspunsuri afirmative, şi Grecia, cu 18%, în timp ce Bulgaria înregistrează doar 5%. În afară de Cehia, care are 11%, toate celelalte ţări europene au sub 5% răspunsuri afirmative.
